Despre amânare III –Adevăratele motive pentru care amânăm

---

În primul articol despre amânare făceam un inventar al motivelor pentru care amânăm lucrurile bazându-mă pe cele câteva cărţi pe care le-am citit şi pe experienţa mea practică de „amânător”. Discuţiile cu prietenii şi cele câteva comentarii postate la articol m-au convins că am tratat subiectul prea superficial. Că aceste motive sunt doar explicaţia de suprafaţă. Că de fapt în spatele lor se ascund de fapt nişte temeri care ne paralizează.

Iata mai jos cateva exemple:

- Teama de imperfecţiune. Multi dintre noi suntem perfectionisti si vrem sa ne iasa totul perfect. Consideram ca nu suntem suficient de pregatiti, ca nu e momentul potrivit sau ca nu avem toate informatiile pentru a ne apuca de treaba si amanam pana cand va fi momentul potrivit. Ei bine, cu riscul de a-i dezamagi pe multi, momentul 100% potrivit nu va veni niciodata.

- Teama de necunoscut. Atunci cand nu stim exact ce avem de facut evitam sa ne apucam de treaba. O solutie ar fi sa incercam sa obtinem detalii suplimentare si e foarte posibil ca elefantul sa nu ni se mai para asa de mare.

- Teama de a fi judecat. Celor mai multi dintre noi nu le face placere sa fie judecati. Si atunci, de cat sa facem ceva gresit, preferam sa nu facem nimic. Sau sa amanam pe cat posibil inceperea activitatii respective.

- Teama de a nu face greşeli. Acesta temere se leaga de precedenta si de teama de imperfectiune. Ce nu stiu multi este ca esecul iti da posibilitatea de a o lua de la capat, de aceasta data mult mai inteligent

- Teama de succes. Desi pare greu de crezut, sunt multi oameni care nu stiu sau nu vor sa aiba succes. Schimbarile care ar veni o data cu succesul ii sperie pe multi si atunci acestia prefera sa mentina cat mai mult starea actuala.

- Teama de a fi obligat să te menţii la standarde înalte. Multi cred ca daca termina o activitate intr-un timp mai scurt decat ii fusese alocat atunci vor primi alte lucruri de facut, mai multe si mai grele sau vor trebui sa mentina acest standard in privinta activitatii terminate. Nu zic ca nu e probabil sa se intample asa dar cred ca stima de sine creste direct proportional cu numarul de lucruri pe care le finalizam cu succes.

- Teama de schimbare. Am mai atins subiectul mai sus si prefer sa nu il detaliez mai mult acum. Vom avea cateva articole dedicate in mod express schimbarii.

- Teama de prea multă responsabilitate. Orice sarcina aduce cu sine si responsabilitate. Teoretic, cu cat mai putine sarcini cu atat mai putine responsabilitati. Dar in fond ganditi-va care e miza?

- Teama de sentimente. Amanam sa facem unele lucruri sau sa discutam despre anumite aspecte de teama sa nu ii suparam sau deranjam pe ceilalti. Multi confunda fermitatea cu agresivitatea, situatia cu persoana. Suntem deranjati de comportamentul cuiva si nu neaparat de acea persoana.

- Teama de a nu termina un lucru. Cand stim ca nu avem timp suntem speriati si preferam sa amanam cat de mult posibil demararea activitatii.

- Teama de a nu lua o decizie greşită. Adeptii sintagmei „timpul le rezolva pe toate” stiu foarte bine la ce ma refer. Cand nu stim ce decizie sa luam amanam cu speranta ca se va rezolva.

Ca orice lista pe care am prezentat-o, nici despre aceasta nu am pretentia ca este exhaustiva desi sper sa va regasiti in cat mai putine dintre situatiile amintite mai sus. Cât despre soluțiile pentru evitarea amânării, voi prezenta câteva în articolul de mâine.

 

Draghici Liviu -Senior Project Manager la Vodafone Romania

Related posts: